Ce este concordatul preventiv si cum se aplica

Pandemia cauzata de coronavirus a provocat perturbari majore economiilor europene si mondiale si, de asemenea, se asteapta sa aiba un impact major asupra pietelor financiare si economiilor nationale datorita masurilor bugetare, politice si de lichiditate luate de tari ca raspuns la criza din domeniul sanatatii.

In timp ce impactul financiar al Covid-19 va fi resimtit mai intai de companiile din anumite industrii, cum ar fi turismul, ospitalitatea, transportul, managementul evenimentelor, constructiile (in special zonele imobiliare rezidentiale) si operatiunile de vanzare cu amanuntul (altele decat comercializarea de alimente sau produse farmaceutice) , niciunul Fara indoiala, vor fi afectate si alte domenii de activitate, pe fondul ca masurile autoritatilor centrale si locale care vizeaza controlul epidemiei si sa permita reluarea activitatilor intr-un ritm normal in trimestrul II, vor esua.

Temei legal si aplicabilitate

In prezent, in Romania, aproximativ 3 din 10 companii active au inregistrat rezultate negative in 2019 (ultimul exercitiu financiar incheiat si raportat), potrivit unui barometru realizat de o cunoscuta firma de consultanta. Majoritatea acestor companii au capitaluri proprii negative (datorii mai mari decat activele) si rezerve de numerar foarte limitate.
 
In al doilea rand, o scadere brusca a veniturilor, combinata cu incasarea mai lenta a facturilor si rigiditatea comisioanelor curente (salarii, comisioane fixe pentru contracte in derulare) sau angajamente viitoare (facturile vanzatorului scadente), pot duce la blocarea lichiditatii si la insolventa companiilor respective. In plus, concediile fara plata, somajul tehnic si disponibilizarile sunt in crestere din cauza masurilor luate de intreprinderile aflate in dificultate, care le-ar putea afecta decisiv sansele de a supravietui crizei economice.
 
La o luna de la instituirea starii de urgenta, expertii in domeniu estimeaza ca pandemia de coronavirus a afectat activitatile companiilor, intrucat aproximativ 40% dintre companii continua sa functioneze, 37% reduc si 23% se opresc, cel putin jumatate din cauza Virusul Covid-19 blocajul economic cauzat de raspandire, activitatile acestor companii active au fost reduse sau suspendate. Prin urmare, exista o preconditie ca aproximativ 40-50% dintre companiile active in Romania sa fie expuse riscului de faliment.
 
Cu toate acestea, in aceste vremuri nesigure, companiile aflate in dificultate au posibilitatea de a continua sa opereze intr-un ritm normal, succesul lor depinde in mare masura de comportamentul lor agresiv in gestionarea datoriilor. In acest context, supravietuirea IMM-urilor grav afectate de economia coronavirusului este de o importanta capitala pentru economia nationala a UE.
 

Care este parghia refugiului corporativ?

Un pachet de garantii economice care vizeaza atenuarea impactului crizei COVID-19 in Romania, din pacate, cateva companii au folosit pana acum articolul 85/2014.
 
Acestea sunt veritabile mecanisme contractuale de evitare a falimentului sub forma unor proceduri amiabile de renegociere a creantelor sau a conditiilor acestora sau pentru incheierea de aranjamente preventive, aplicabile persoanelor juridice care organizeaza companii aflate in dificultate financiara.
 

answear.ro

Ce este concordatul preventiv si ce presupune?

Un acord de precautie este un contract intre un debitor in dificultate economica, pe de o parte, si un creditor care detine cel putin 75% din valoarea acceptata si nedisputata a creantei, iar pe de alta parte, cu aprobarea unui judecator sindicalizat, debitorul propune recuperarea si realizarea conform contractului.Aceste plan de creante ale creditorilor, creditorii sunt de acord sa sprijine eforturile debitorului de a depasi dificultatile. In cazul in care debitorul intampina dificultati, acesta trebuie sa instiinteze creditorul in prealabil, si sa solicite creditorului sa aiba posibilitatea de a recupera si de a propune planuri specifice. Orice debitor poate recurge la acest mecanism, sub rezerva anumitor exceptii prevazute de lege, cum ar fi conduita penala sau beneficiul anterior al debitorului de un aranjament preventiv esuat.
 

Deschiderea procedurii

Portofoliul de precautie este o procedura exclusiva debitorului prin care debitorii pot solicita instantei competente sa initieze o procedura de portofoliu de precautie in care vor expune dificultatile financiare cu care se confrunta societatea si poate include si expertize, rapoarte de audit, examinatori Raportul sau decizia Adunarea Generala sa identifice si sa explice situatia pentru a facilita sarcina judecatorului sindical de a evalua situatia dificila financiara.
 
Prevederile legale permit o perioada scurta de timp (2-3 zile) pentru inceperea procedurii de insolventa si desemnarea unui reprezentant al insolventei.
 

Oferta de concordat si proiectul de concordat preventiv

In termen de 30 de zile de la inceperea aranjamentului, administratorul aranjamentului pregateste si inainteaza o propunere de aranjament preventiv cu debitorul, care include, de asemenea, un proiect de aranjament, o declaratie privind situatia dificultatilor financiare si o lista a creditorilor cunoscuti, care este un proces accelerat. comunicare pentru notificarea creditorilor.
 
Elementele din aranjamentul de precautie vor include o analiza a pozitiei financiare a debitorului, certificata de un expert contabil sau auditata de un auditor autorizat, o analiza a cauzelor dificultatii financiare, masurile luate de debitor pentru a rezolva aceste probleme si previziuni pentru viitorul 24 de luni ani de evolutie financiara.
 
Planul de redresare va include o serie de masuri de restabilire a stabilitatii financiare a debitorului, inclusiv: (i) restructurarea activitatilor debitorului prin restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurilor functionale, disponibilizari sau orice alte masuri considerate necesare de catre debitor; (ii) debitorului Intelegerea modalitatilor de depasire a dificultatilor financiare precum: cresterea capitalului social, transformarea unei parti din creante in actiuni/actiuni, banca, obligatiuni sau alte tipuri de imprumuturi, infiintarea sau desfiintarea sucursalelor sau locurilor de munca, vanzarea activelor, stabilirea motivelor de prioritate.
 
Se poate spune ca masurile enumerate mai intai sunt in principal masuri de restructurare corporativa, celelalte sunt mijloace de finantare a continuarii activitatilor si a indeplinirii obligatiilor.
 

Incheierea concordatului preventiv

Negocierile au loc intre creditori si debitori pe o perioada care nu depaseste 60 de zile calendaristice de la comunicarea ofertei de decontare. Acordul de asigurare se considera aprobat daca cel putin 75% din valoarea creantelor acceptate si nedisputate este satisfacuta dupa incheierea negocierii cu creditorii.
 
Termenul de satisfacere a cererii determinat de concordat este de 24 de luni de la data aprobarii hotararii executorii, cu posibilitatea prelungirii cu 12 luni, deci vorbim de 3 ani in total. In primul an trebuie platita cel putin 20% din valoarea creantelor determinate prin aranjament, ceea ce poate fi considerat drept compensare pentru posibilitatea prelungirii termenului aranjamentului cu 1 an.
 

Efectele omologarii concordatului preventiv

Dupa aprobare, la cererea administratorului pactului, judecatorul comun va dispune incuviintarea pactului preventiv, iar cererea de incuviintare poate fi respinsa numai pe motive nelegale.
 

Principalele efecte ale aprobarii acordului sunt urmatoarele:

  • Expirarea termenului de prescriptie semnat de creditor impotriva oricarei actiuni individuale impotriva debitorului si dreptul de a pune in executare creantele acestuia impotriva debitorului;
  • Dobanzile, penalitatile si orice alte taxe aferente creantelor impotriva creditorilor semnatari nu vor fi suspendate automat decat daca acestia isi exprima acordul in scris, care se va referi la un acord din proiectul de concordat;
  • Suspendarea judiciara a tuturor procedurilor de executare silita de la data aprobarii.
O alta prevedere importanta este aceea ca orice creditor care dobandeste titlu executoriu fata de debitor in cadrul procedurii poate solicita aderarea la tranzactie sau isi poate recupera creanta prin orice alte mijloace prevazute de lege.
 
Dispozitia legala tine cont de concordat aprobat, aparent insemnand ca creditorii nesemnatari pot dobandi titlu executoriu dupa aprobare si isi vor putea executa in orice mod creantele daca nu se alatura ulterior la concordat. Asadar, pentru a nu-si pune in pericol sansele de a se conforma conventiei, in cazul unei hotarari judecatoresti definitive, debitorul va trebui sa plateasca ceea ce este datorat acestor creditori.
 
Cel mai important impact si avantaj al acestei proceduri este ca acesti creditori vor avea acces la toate celelalte mijloace legale pentru a-si recupera datoriile, dar in niciun caz nu vor putea folosi falimentul ca mijloc de presiune pentru a-si rambursa datoriile.
 

evomag.ro

Inchiderea procedurii de concordat preventiv

In cazul in care procedura aranjamentului preventiv este finalizata cu succes, in sau inainte de perioada specificata in contract, o concluzie de catre judecatorul-sindicat conform careia scopul aranjamentului preventiv a fost atins, caz in care, orice natura a creantelor formulate in temeiul aranjamentului preventiv. inca definitiva.
 

Avantajele cheie ale concordatului preventiv in comparatie cu procedurile de insolventa

Pornind de la premisa ca procedurile de solutionare preventiva sunt legiferate ca un mecanism legal si operational necesar pentru salvarea companiilor aflate in dificultate financiara, aceasta are loc in primul rand in afara instantelor judecatoresti, iar in cazurile in care debitorii si creditorii sunt prietenosi, beneficiile unor astfel de proceduri sunt Efecte le genereaza pentru companii aflate in dificultate financiara.
 
Rezumand aspectele detaliate mai sus, observam ca aceasta procedura hibrida, cuprinzand masuri de restructurare a activitatilor debitorului (restructurare operationala) si masuri de restructurare a finantelor debitorului (restructurare financiara), prezinta o serie de avantaje, dintre care am mentionat, intr-un -mod exhaustiv:
 
  • Nu implica faliment si deci „rusinea” asociata acestuia;
  • Se declanseaza numai la cererea debitorului si este o expresie a vointei acestuia, nu a vointei creditorului;
  • Este o procedura mai putin mediatizata;
  • Debitorii nu isi pierd controlul asupra activitatii lor, care se afla de obicei sub supravegherea Administratorului decontarii pe tot parcursul procesului de decontare; masurile incluse in aranjamentele preventive, inclusiv modificarea creantelor, beneficiaza, de asemenea, codebitorilor, garantilor si garantilor terti;
  • Face posibila mentinerea lichiditatii monedei sale debitorului, intrucat aceste lichiditati vor fi utilizate pentru continuarea activitatii sale, generand astfel veniturile necesare platii creantelor acceptate prin portofoliu, prevenind astfel aparitia insolventei;
  • Practicienii in insolventa ii ajuta pe antreprenori sa negocieze si sa-si restructureze afacerile;
  • Creditorii au un avantaj in cazurile compacte deoarece isi pot recupera creantele stabilite prin proiectul de contract, in timp ce in cazurile de faliment sansa de recuperare este mult mai mica;
  • Procedura de insolventa nu poate fi initiata impotriva debitorului pe perioada aranjamentului preventiv aprobat; aceasta „bariera” in calea procedurii de insolventa este pe deplin justificata si este valabila si pentru creditorii cu creante aparute in cadrul procedurii de solutionare;
  • Rolul judecatorilor de sindicat este minim.

Concluzii

Ca si alte crize care au precedat-o, criza economica actuala in contextul pandemiei de coronavirus a aratat ca crizele financiare sistemice pot crea probleme de solvabilitate dincolo de capacitatea mecanismelor legale formale utilizate pentru a le depasi.
 
Acesta este motivul pentru care, in multe cazuri, mijloacele extrajudiciare informale de rezolvare a problemelor datoriei s-au dovedit a fi mai eficiente decat procesele judiciare formale stabilite.
 
Aceasta situatie a dus la aparitia unor masuri extrajudiciare de restructurare a datoriilor, masuri de prevenire a insolventei menite sa permita creditorilor si debitorilor sa profite de oportunitatile oferite si sa incerce sa isi rezolve problemele financiare fara a fi nevoiti sa recurga la proceduri de insolventa, cu atat mai mult motiv pentru care ar trebui fi incurajat Companiile care se confrunta in prezent apeleaza cu incredere la aceste mecanisme pentru a-si salva afacerile.
 

Te-ar mai putea interesa si

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *