Banca Națională a României (BNR) a anunțat o nouă reducere a dobânzii de politică monetară, scăzând-o de la 6,75% la 6,5% pe an. Această modificare este a doua consecutivă și subliniază dorința BNR de a stimula reducerea dobânzilor la creditele oferite de bănci, în încercarea de a impulsiona creditarea și, implicit, consumul și investițiile.
O măsură cu impact
Pe 7 august 2024, Consiliul de Administrație al BNR a decis în ședința sa să ajusteze rata dobânzii de politică monetară. Începând cu data de 8 august 2024, noua rată va fi de 6,5% pe an. Această schimbare a fost comunicată public printr-un comunicat de presă oficial emis de banca centrală.
Contextul reducerii dobânzii
În ultimii doi ani, România s-a confruntat cu o inflație galopantă, în mare parte din cauza creșterii prețurilor la produsele energetice, un fenomen accentuat de invazia Rusiei în Ucraina. Deși inflația a început să se tempereze, România a deținut nefericitul titlu de lider al inflației în Uniunea Europeană în primele cinci luni ale acestui an.
Echilibrul dintre inflație și creșterea economică
Menținerea unei dobânzi de politică monetară ridicate ajută la reducerea presiunilor inflaționiste. Cu toate acestea, o dobândă prea mare poate limita sever accesul la credite, strangulând astfel consumul și investițiile, care sunt esențiale pentru creșterea economică.
Conform BNR, „Rata anuală a inflației a continuat să scadă în iunie 2024, atingând 4,94%, sub nivelul prognozat de 5,12% în mai. Această scădere se datorează în principal reducerii inflației de bază și a prețurilor combustibililor, deși efectele au fost parțial contrabalansate de creșterea prețului gazelor naturale.”
Legătura cu politica fiscală
Politica monetară a BNR este strâns legată de politica fiscală guvernamentală. De exemplu, politici guvernamentale care includ creșteri salariale masive în sectorul public și deficite bugetare mari pot exercita presiune asupra dobânzilor. Acest lucru se întâmplă deoarece statul ar putea fi nevoit să se împrumute pentru a acoperi deficitele, în timp ce creșterile salariale ar putea stimula cererea și, implicit, inflația.
BNR menționează în comunicatul său că „Incertitudini și riscuri majore apar din conduita politicilor fiscale și de venituri, având în vedere execuția bugetară din prima jumătate a anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul noii legi a pensiilor.
De asemenea, măsurile fiscal-bugetare potențiale, menite să continue consolidarea bugetară, reprezintă o sursă de incertitudini. Piața muncii și dinamica salarială din economie rămân și ele factori de risc semnificativi.”
Riscuri externe
La nivel internațional, evoluțiile prețurilor la energie și alimente, influențate de schimbările legislative și seceta prelungită, adaugă incertitudini semnificative. De asemenea, evoluțiile prețului petrolului, pe fondul tensiunilor geopolitice, contribuie la instabilitatea economică globală.
BNR subliniază că „Războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze incertitudini și riscuri la adresa activității economice și a evoluției pe termen mediu a inflației. În plus, absorbția fondurilor europene, în special cele aferente programului Next Generation EU, depinde de îndeplinirea unor condiții stricte. Aceste fonduri sunt esențiale pentru implementarea reformelor structurale, inclusiv tranziția energetică, și pentru a compensa efectele negative ale conflictelor geopolitice.”
Reducerea dobânzii de politică monetară de către BNR reprezintă un mesaj clar către bănci pentru a ieftini creditele și a stimula astfel economia. Într-un context de inflație în scădere, dar cu multiple incertitudini economice, BNR își menține angajamentul de a echilibra stabilitatea prețurilor cu necesitatea creșterii economice, monitorizând în același timp evoluțiile interne și externe care ar putea afecta perspectivele economice ale României.