Daca stranuti mult, daca nasul este adesea infundat sau curge, iar ochii, gura si pielea prezinta mancarimi, probabil ca aveti rinita alergica. Rinita alergica se caracterizeaza prin inflamatia acuta sau cronica a mucoasei nazale.
Despre
Rinita alergica – cunoscuta in mod obisnuit sub numele de febra fanului (alergie la polen)- este un grup de simptome care afecteaza nasul. Nu lasati numele sa va pacaleasca – nu trebuie sa fiti expus la febra fanului pentru a avea simptome, iar febra fanului nu provoaca febra.
Rinita alergica apare atunci cand sistemul imunitar devine sensibil si reactioneaza exagerat la anumite lucruri din mediu care in mod normal nu ar cauza probleme pentru majoritatea oamenilor. Rinita alergica nu este cauzata de bacterii sau virusi si nu este contagioasa.
Forme de rinita alergica
Exista doua tipuri de rinita alergica:
- Sezonier: Simptomele rinitei alergice sezoniere pot aparea primavara, vara si inceputul toamnei. Acestea sunt de obicei cauzate de sensibilitatea la sporii de mucegai din aer sau polenul de la ierburi, copaci si buruieni, cum ar fi ambrozia.
- Perena: Persoanele cu rinita alergica perena prezinta simptome pe tot parcursul anului. Acest lucru este cauzat de obicei de prezenta constanta a alergenilor in mediu: acarieni de praf de casa (saltele, perne, covoare, fotolii etc.), mucegai, pene, par de animale etc. Persoanele cu rinita alergica perena par sa aiba raceli tot timpul. Criza poate incepe dimineata si se poate repeta de mai multe ori pe zi. Alergiile alimentare preexistente sau ascunse cauzeaza rareori simptome nazale perene.
Unii oameni pot prezenta ambele tipuri de rinita, cu simptome perene care se agraveaza in timpul anumitor anotimpuri de polen.
- Profesionala – Aceasta rinita apare din cauza expunerii constante la diverse substante alergice (solventi, agenti de curatare etc.) la locul de munca.
Rinita are, de asemenea, cauze non-alergice, inclusiv fum de tigara, parfum, produse de curatare sau alte lucruri cu mirosuri puternice.
Citeste si despre: Alergiile la copii, de ce apar, cum se manifesta si ce trebuie facut
Cauze si factori declansatori
Rinita alergica apare din cauza unui raspuns imun excesiv in prezenta unor substante straine numite alergeni. Gradul de sensibilizare si numarul de alergeni la o persoana influenteaza decisiv aparitia si exacerbarea simptomelor.
Alergenii pot fi:
- In aer liber: polen de la copaci (de obicei copaci neinfloriti, cum ar fi mesteacanul, stejarul, plopul, salcia), iarba si buruienile (ambrozie, mugwor);
- In interior: par de animale, acarieni, mucegai;
- Iritanti: fum de tigara, parfum, vapori de benzina.
Simptome
Dupa expunerea la alergeni, sistemul imunitar declanseaza un raspuns inflamator care duce la dilatarea vaselor de sange si la cresterea secretiilor la nivelul mucoasei nazale:
- Stranut;
- Rinoree apoasa (nasu curgator, scurgeri apoase);
- Congestie nazala – senzatia de nas infundat;
- Mancarime la ochi, gura sau piele;
- Tuse.
Este adesea asociat cu stranutul, o probabilitate redusa de a respira pe nas si respiratia pe gura.
Rinita alergica este adesea asociata cu conjunctivita si alte afectiuni precum sinuzita, astmul bronsic, polipii nazali etc.
Rinita alergica poate fi asociata cu:
- Scaderea capacitatii de concentrare;
- Unele restrictii de activitate;
- Scaderea capacitatii de luare a deciziilor;
- Coordonarea mana-ochi incetosata;
- Probleme de memorie;
- Iritabilitate;
- Probleme cu somnul;
- Oboseala (se raporteaza adesea o calitate redusa a somnului din cauza congestiei nazale);
- Absenta de la scoala sau de la serviciu;
- Accident rutier;
- Traume la scoala sau la serviciu.
Multi parinti ai copiilor cu rinita alergica spun ca sunt mai iritabili in timpul sezonului alergic. Copiii nu isi pot verbaliza intotdeauna simptomele, asa ca isi pot exprima disconfortul la scoala prin probleme de comportament. De asemenea, unii copii isi vad alergiile ca pe un stigmat impotriva semenilor lor. Este foarte important ca iritabilitatea sau alte simptome cauzate de o problema alergica, fie ca sunt rinita alergica, simptome oculare, urechi sau gat, sa nu fie confundate cu tulburarea de deficit de atentie. Cu ajutorul tratamentului potrivit, simptomele pot fi controlate si pot fi evitate intreruperile invatarii sau problemele de comportament.
Simptomele rinitei alergice sunt frecvente si in bolile de alte cauze – cea mai frecventa fiind raceala comuna (un exemplu de rinita infectioasa). Cele mai multe dintre aceste infectii sunt pe termen scurt, iar simptomele se amelioreaza in 3-7 zile. In cazul rinitei infectioase, multe persoane se confrunta cu congestie nazala cronica sau recurenta, productie in exces de mucus, mancarime sau alte simptome nazale similare cu rinita alergica. In aceste cazuri, alergiile nu sunt cauza rinitei.
Diferenta dintre rinita si raceala
Fie ca este vorba de o raceala sau de alergii, iti poate curge nasul. Cu toate acestea, exista unele diferente de prezentare intre rinita si raceala comuna
Cand aveti o raceala – stare generala de rau, scurgeri nazale galben-verzui, fara mancarime, febra; simptomele apar brusc si trec rapid
Alergii – cele mai incomode zone sunt ochii, nasul si gatul, scurgerile nazale sunt clare, nasul mananca, fara febra; simptomele sunt sezoniere si/sau cronice.
Diagnostic
Un alergolog poate incepe o consultatie cerand detalii despre istoricul dumneavoastra medical pentru a descoperi anumite elemente ale stilului dumneavoastra de viata care il vor ajuta sa determine cauza simptomelor dumneavoastra. Printre altele, veti fi intrebat despre mediul de lucru si acasa (inclusiv daca aveti animale de companie), istoricul medical familial si frecventa si severitatea simptomelor.
Uneori, rinita alergica poate fi complicata de o serie de afectiuni, cum ar fi un sept deviat (o curbura a osului si a cartilajului care separa caile nazale) sau polipi nazali (cresteri anormale in nas si sinusuri). Aceste afectiuni pot fi agravate daca sunteti racit. Simptomele nazale cauzate de mai multe probleme pot fi dificil de tratat si necesita adesea cooperarea unui alergolog si a altor specialisti, cum ar fi un otolaringolog.
Un alergolog poate recomanda un test cutanat pentru a introduce o cantitate mica din alergenul suspectat in piele. Testarea pielii este cea mai usoara, mai sensibila si adesea mai putin costisitoare modalitate de a identifica alergenii.
Tipuri de teste cutanate
- Test de prick: Introduceti o picatura dintr-un posibil alergen in piele. Este cunoscut si ca test transdermic si este cel mai frecvent test cutanat. Rezultatele sunt cunoscute in 10-20 de minute.
- Testare intradermica (IDR): O cantitate mica dintr-un posibil alergen este injectata sub piele cu ajutorul unui ac. Dupa 20 de minute, observati reactia la locul intepaturii. Acest test este de obicei mai sensibil decat testul prick.
- Test Patch (test epidermic). Acest test nu foloseste ace. In schimb, aplicati alergenul pe plasture si apoi aplicati-l pe piele. Acest test este adesea folosit pentru a identifica substantele care provoaca dermatita de contact. Acestea includ latex, medicamente, parfumuri, conservanti, vopsele de par, metale si rasini.
Un test de sange, numit test de anafilaxie radioactiva (RAST sau CAP-RAST). Aceasta masoara cantitatea de anticorpi imunoglobulinei E care raspund la anumiti antigeni din sange.
Tratament
Evitare – Prima modalitate de a gestiona formele sezoniere sau perene este evitarea alergenilor care declanseaza simptomele.
Expunerea la mediul extern
- Stai in casa cat poti de mult cand sezonul polenului este la varf, de obicei in jurul pranzului si seara devreme sau cand vantul sufla polenul.
- Evitati ferestrele care pot aduce polen si particule de mucegai in interior.
- Purtati ochelari sau ochelari de soare cand iesiti in oras pentru a minimiza cantitatea de polen care va poate patrunde in ochi.
- Purtati o masca cand greblati iarba sau cand faceti activitati in gradina si luati medicamentele recomandate inainte de a interfera cu aceste activitati.
- Nu lasati hainele afara sa se usuce; polenul se poate lipi de prosoape si cearsafuri.
- Incercati sa nu va frecati ochii; daca o faceti, va puteti irita ochii si, eventual, va puteti agrava simptomele.
Expunerea la spatiul interior
- Tineti usile inchise si folositi aer conditionat in masina sau acasa. Asigurati-va ca curatati bine filtrul aparatului de aer conditionat. Aerisiti mai ales dimineata si seara, cand aerul este mai curat si particulele de polen se depun.
- Reduceti expunerea la praf, in special in dormitoare. Folositi huse rezistente la mucegai pentru perne si pilote. Spalati cearsafurile des la o temperatura de cel putin 55 de grade Celsius.
- Pentru a limita expunerea la mucegai, mentineti nivelul de umiditate scazut (intre 30% si 50%) in casa dvs. si curatati in mod regulat baile, bucatariile si subsolurile, daca este necesar. Utilizati un dezumidificator, in special in subsoluri sau alte incaperi umede. Daca mucegaiul este vizibil, curatati cu un detergent usor care contine 5% inalbitor, asa cum este recomandat de un alergolog.
- Folositi un mop sau o carpa umeda in loc de matura sau carpa uscata pentru a curata podelele.
Expunerea cu animalele de companie
- Spalati-va mainile imediat dupa periajul animalelor; spalati hainele dupa ce ati vizitat prietenii cu animalele de companie.
- Daca aveti alergii la animalele de companie, tineti-le in afara casei cat mai mult posibil. Daca animalul trebuie sa stea in casa, nu-l lasa in dormitor pentru a evita expunerea la alergeni in timpul somnului.
- Daca aveti incalzire centrala, opriti conductele de ventilatie din dormitor. Inlocuieste covorul cu parchet sau linoleum, care este mai usor de pastrat curat si fara praf.
Medicamentele
Multe medicamente pot ameliora simptomele rinitei alergice. Se administreaza pe cale orala, spray nazal, sirop etc.
- Antihistaminice: actioneaza asupra proceselor inflamatorii, secretiilor nazale, mancarimii, stranutului.
- Decongestionante nazale: Folosite in combinatie cu antihistaminice, reduc si secretiile nazale si reduc procesele inflamatorii la nivelul mucoasei nazale. Sunt disponibile in farmacii sub forma de tablete, spray nazal si sirop. Managementul lor a fost instruit sa fie o abordare temporara.
- Corticosteroizi nazali: sunt antiinflamatori si opresc reactiile alergice. Este indicat persoanelor care au esuat tratamentul antihistaminic, in special rinita alergica perena.
- Terapia de desensibilizare: utilizata atunci cand medicamentele sunt ineficiente, inclusiv injectii cu doze progresive de substante alergene. Este potrivit pentru alergii la polen sau acarieni.
Tratamentul care nu este recomandat pentru rinita alergica
- Antibiotice: Antibioticele sunt eficiente in tratarea infectiilor bacteriene, nu afecteaza cursul racelii comune (infectie virala) si nu sunt benefice pentru rinita neinfectioasa, inclusiv rinita alergica.
- Chirurgie nazala: Interventia chirurgicala nu este un tratament pentru rinita alergica, dar poate ajuta pacientii cu polipi nazali sau sinuzita cronica care nu au raspuns la antibiotice sau spray-uri cu corticosteroizi.
Surse: https://www.reginamaria.ro/
